Scenariul #1:
Imaginează-ți că ești într-o cafenea, iar cineva varsă din greșală niște apă pe tine.
🙊 Scenariul 1: Taci, zâmbești fals și spui „Eh, nu-i nimic...” // ”Lăsaț’” (cu toate că în interior simți iritare sau furie — dar nu le exprimi)
🤬 Scenariul 2: Țipi la fraier: „Ești orb?! Nu vezi pe unde mergi?!”. SAU: ”Fă nesimțita dreacu’ care ești!” sau (cum ar fi spus răposatul C.V. Tudor): “Pitică nenorocită!”
Ambele reprezintă extreme ale spectrului — respectiv stilul PASIV și cel AGRESIV.
⚖️ Scenariul 3: Spui calm: „Vă rog să fiți mai atent(ă). Știu că se poate întâmpla oricui, dar mi-ați udat hainele.”
Ai ghicit: Scenariul 3 = ASERTIVITATE. 🥇
Scenariul #2:
Hai acum să luăm o speță cu miză și mai mare: colegul te roagă să-i faci un raport pe care trebuia să-l facă el. Iar tu ai deja treabă până peste cap.
🟡 PASIV: „Da… sigur… îl fac eu. Nu e nimic…” [ton moale, zâmbet forțat, privirea în jos]
🔴 AGRESIV: „Pe bune? Compensez eu pentru incompetența ta? Cât tupeu să ai, Florinele?!” [ton iritat + privire de ucigaș în serie]
🟠 PASIV-AGRESIV: „Siiiiigur! Hai că o să las eu baltă TOT ce am de făcut, și mă jertfesc & mor pe altarul firmei, nu?! Oricum am auzit că-mi faceți și statuie…” [+ochii dați peste cap, că altfel n-are farmec]
🟢 ASERTIV: „Îmi pare rău, nu pot să te ajut. Înțeleg că ești full, dar și eu am deja prea multe pe tavă și raportul ăla nu ține de atribuțiile mele, so… chiar nu pot să-l preiau.”
🧠 Ce e important de înțeles:
- PASIV = îți înghiți furia și plătești tu factura emoțională. Aduni frustrări, îți ”calci pe inimă”, trăiești cu nevoile neîmplinite.
- AGRESIV = ataci, agresezi, ridici tonul. Îți strici relațiile cu oamenii, creezi în jur resentimente.
- PASIV-AGRESIV = ești ambivalent(ă) între a-l agresa vs. a înghiți… așa că ”te împiedici” — optezi pentru o modalitate voalată & neasumată de a exprima iritarea ta.
Vom examina în detaliu stilurile nonasertive, în postările viitoare. Însă acum vreau să ne focalizăm pe stilul asertiv.
CE ESTE ASERTIVITATEA?
Asertivitatea e abilitatea de a-ți exprima gândurile, sentimentele și nevoile într-un mod clar, ferm, onest, direct și autentic — dar și respectuos față de celălalt. E și un semn de maturitate emoțională, btw. E simultan o atitudine, un comportament și o mentalitate (win-win). Mai mult, e și un drept fundamental — pe care îl avem cu toții. E o abilitate care poate fi deprinsă de aproape oricine (indiferent de cum s-a comportat în trecut).
CARE SUNT BENEFICIILE EI?
Menționez aici doar câteva:
- Îți protejezi teritoriul, nu te lași călcat(ă) în picioare sau dus(ă) de nas;
- Expui & oprești manipularea și abuzul emoțional — conftunți scârbe, mârlani și acrituri de oameni;
- Îți scade anxietatea, fricile și sentimentul de neajutorare;
- Începi să ai relații mult mai împlinite — pentru că știi că poți să faci față provocărilor, și nu se mai blochează comunicarea;
- Îți crește încrederea în tine și în abilitatea ta de a gestiona situații dificile/delicate;
O vei folosi în mai toate ariile vieții: la birou, cu familia de origine, cu copiii (pitici sau adolescenți), în relația de cuplu — chiar și atunci când returnezi un produs sau ceri să ți se returneze banii când nu ai ești mulțumit(ă) de un serviciu. Mai ceri o mărire de salariu, mai negociezi un preț la o mașină SH…etc.
Dacă îți dorești și tu să devii mai asertiv(ă), te invit într-un grup de psihoterapie de maxim 16 participanți, în care ne antrenăm intensiv & practicăm până când reușim să ”spargem barierele”.
Ne reauzim în următorul articol, când descoperim împreună stilul AGRESIV — și cum se face că un număr IMPRESIONANT de oameni sunt perfect OK, ba chiar apreciază faptul că un politician spune: ”Te agresez sexual, scroafo!”. Până atunci, să aveți o sâmbătă minunată, în ciuda vremii ploioase. Există o vorbă mare — după ploaie vine soare. 🌞